" Căci vă las şi bucuria
Şi tot cerul meu de stele,
Vă las singura avere,
Vă las cântecele mele."
(Tatiana Stepa – Cântec pentru prieteni)
Într-o atmosferă de gingaşă aducere-aminte, spaţiul de la Iron City a găzduit în seara de 16 august, începând cu orele 18, o nouă ediţie a Pariului pe Prietenie, produs de site-ul Bocancul-Literar
Clubul Iron City
Folkfrate
Gashkademia de folk
Foreverfolk
Grupul Folk Cantos
Teatrul InDArt
Clara Mărgineanu
Maria Gheorghiu
Alina Manole
Sonorizarea Bodi.
George Dumitru, alături de Mariana Modolea, prezentatori ai acestei ediţii Pariu pe prietenie, a propus emoţionat un scurt moment de reculegere în amintirea Tatianei Stepa, care-ar fi trebuit să fie cu noi ieri-seara, la Iron City, dacă... Tăcerea- lacrimă, prinos al firavei noastre mulţumiri pentru doamna folkului românesc, s-a împletit cu sufletul artistei care, cu siguranţă, că s-a prelins printre noi cu acea armonie care a însoţit-o mereu în călătoria făcută cu iubire pe tărâmul muzicii folk. Şi pentru că mesajul Tatianei Stepa a fost, fără nici un echivoc, un îndemn la surâs şi la bucuria de a trăi "Vă las lupta mea nebună/Pentru viaţă până ieri.", cei care-am fost prezenţi la Iron City, am privit la candela ce a ars delicat în timpul spectacolului şi ne-am împletit surâsul printre lacrimi cu toţi cei care-au interpretat măiastru muzică folk. Seara a început cu o petală a prieteniei, numită Laolaltă, melodie a grupului Fox Studis, prezentat de Mariana Modolea. Cu Ojog Tatiana – voce si Ojog Marius Valentin – chitara, personal am avut o surpriză specială, întrucât a fost prima oară când i-am auzit pe aceşti cântăreţi.Vocea Tatianei Ojog i-a încântat încă o dată pe cei prezenţi prin harul special exprimat concret prin disponibilitatea vocală ce armonizează folk-ul cu influenţe de jazz. Am avut senzaţia la un moment dat că s-a încercat chiar şi scat-ul, modalitate de expresie muzicală ce ţine exclusiv de jazz. Laolaltă, Cântec şoptit, O jumătate de lună, Mai
dă-mi să beau au încheiat prima parte programului susţinut de Fox Studis. Şi iar am privit-o -n faţă pe Tatiana Stepa, atunci când George Dumitru a citit mesajul poetei Clara Mărgineanu, acel" mesaj matinal cuţit între omoplaţi" sfârşit cu durerosul "Drum Bun, Tatiana Stepa!", însoţit de melodia Iubirea de lut , ale cărei versuri aparţin aceleiaşi poete, Clara Mărgineanu, care a pariat şi ea pe... prietenie.
Am respirat cu toţii, copleşiţi de muzică şi poezie, dar mai ales de faptul că-i simţeam acolo, printre noi, sufletul Tatianei Stepa. Şi ca să nu uităm nici măcar o secundă că râsul e totuşi cel mai bun antidot al tristeţii am avut plăcerea unui moment de teatru: Povestea porcului de Atropa Beladona, utilizator al site-ului Bocancul literar, moment susţinut de Natalia Marţian, urmărită atent de Dan Simion, sufletul de la IndArt. Râsul a alternat din nou cu muzica şi l-am reîntâlnit pe Cezar Bălan, însoţit de o blondă frumuşică şi talentată, Taisa Timotin, din Republica Moldova, care ne-a încântat printre altele cu două romanţe ruseşti: o celebră romanţă Zadarnic vrei/sărmană inimă sihastră( presupun că aşa se numeşte)... din textul Fata fără zestre , de A. N. Ostrovski şi melodia Azi vreau să râd din nou, interpretată în 1969, la o ediţie a festivalului Cerbul de aur, de ...Margareta Pâslaru. La rubrica Open Stage, Nicu Zota , laureat al Marelui premiu de la Poarta Sărutului- Târgu Jiu, după o pauză de 18 ani a revenit cu melodia Cântec pentru ea, al cărei autor este. După muzică, o poezie de Adrian Păunescu, intitulată Durere Femeiască şi recitată cu dăruire de Mariana Modolea. Tânărul folkist David Dango (premiul1 la Toamna Baladelor, secţiunea interpretare) a încercat să ne introducă în atmosfera monstrului sacru de la Pink Floyd , Roger Watters. Când Natalia Marţian şi Mihai Ene ne-au trimis iar în lumea râsului cu textul lui Tudor Muşatescu, Minte-mă frumos, am avut din nou dovada dăruirii lui Dan Simion pentru teatru şi copiii lui (căci legătura dintre profesor şi tinerii actori de la IndArt e similară cu sentimentul profund dintre copii şi părinţi.)
Partea a doua a programului susţinut de Fox Studis a început cu un Dans în ploaie (versuri Ana Blandiana), Poveste, o primă audiţie Tu rămâi, Romanţa cheii ( Ion Minulescu), Ceas greu (Nicolae Labiş) şi evident, din nou Laolaltă, ne-a bucurat pe toţi. Eugen Avram (Te-aş înţelege din priviri, Fata pe role, Regăsire), prieten fidel al Pariului pe Prietenie, a adăugat şi el cu chitara câteva vorbe muzicale , urmat de Mătania cuvântului- Ioana Camelia Popa, rostită de aceeaşi Mariana Modolea. Şi pentru că toate trebuiau să poarte un nume, acel nume a fost Karma, un grup cel puţin interesant, alcătuit întâmplător sau nu de un sfânt Valentin, care ne-a delectat cu Pat de flori, Poate, Ploaie Aşa, Sunt sărac...Căci ce contează? Unde e bogăţia? Şi cât valorează bogăţia pentru cei care ştiu că Îngerii nu mor( Adrian Păunescu). Un ultim bocet decent în cumpătarea lui, recitat de Mariana Modolea, un bocet pentru Tatiana Stepa şi melodia Copaci fără pădure (Tatiana Stepa). Versurile:
"şi chiar dacă mă vei mai iubi
peste crivăţul iernii ce vine
fără braţe cu ochii pustii
n-am să am ce întinde spre tine
spune-mi pădure cu frunza rară
unde-i iubirea de astă vară?
nu ştie iarna să se îndure
de noi copacii fără pădure."
în mod straniu, nu m-au întristat... Am avut, sper cu toţii, o seară simplă în frumuseţea ei, profundă în exprimare şi poate că unii dintre noi au reuşit să scape de poveri mai mici sau mai mari, de frustrări mai mult sau mai puţin întemeiate. O seară reuşită, la Iron City, nu în ultimul rând datorată gazdelor, organizatorilor, echipei de la Bocancul literar: Emiliei Dănescu , cea inimoasă, lui George Dumitru, stăpânit de o emoţie frumoasă şi Marianei Modolea, fericită în postura de prezentatoare.
Catia Maxim