Chat X
Arata data postarii
Powered by DirectVision
 
 


 Cronica unei intamplari: Pariu pe Prietenie, 25 octombrie 2009  de Sorin Teodoriu  
 
  
 # Detalii  # Link creatie:

A fost greu duminică... dar şi frumos!

În primul rând am resimţit distanţa Paris - Bucureşti... eu şi Sami nu ne-am văzut deloc până duminică, desfăşurătorul îl ştiam doar câţiva dintre organizatori... a fost un pariu bazat exclusiv pe instinct. Instinctul care m-a lipit de Sami, de rândurile cărţii lui, de vocea de la telefon... apoi dorinţa lui de a veni neapărat la Pariu pe Prietenie şi nu în altă parte, de a străbate aceşti Km cu maşina pornind vineri la prânz şi ajungând în Bucureşti sâmbătă seară. -
Carmen, să-l ţii de vorbă! Vorbeşte-i mereu!... Toate aceste eforturi au mărit responsabilitatea pe care oricum o simţeam... şi au readus în prim plan emoţiile.

Furtuna a început cu aproape două ore înainte de a spune Bună seara... s-a mai întâmplat, dar duminică a fost mai puternică ca oricând. Pe cer erau spânzuraţi nori sumbri, se învălmăşeau precum gândurile negre... apoi dintr-o dată vântul s-a oprit, a ieşit soarele, iar aerul s-a umplut cu mirosul frunzelor răscoapte.

Curiozitatea te împinge spre templul lui Apollo, vrei să auzi cu urechile tale şoaptele oracolului din Delphi, doreşti să ştii ce îţi rezervă viitorul... şi intri. Te strecori printre ruine, păşeşti cu grijă... aici florile cresc pe roci poroase, diforme. Flori de piatră ce trăiesc abrupt, prinse cumva între viaţă şi moarte. În templu orice şoaptă pare destin, cauţi înţelesuri pe care numai Apollo le-ar fi putut descifra odată... eroare comună: el n-a descifrat niciodată nimic, pentru că nu era nimic de descifrat. Dar despre asta, vorbim mai încolo.

Singurătatea din Delphi s-a instalat pe un piedestal uscat, înclinat de vreme, aparţine altor vremuri. Se cer temple noi la vremuri noi... doar că alte temple nu apar. Legendele vin dintr-o singură direcţie, le poţi afla, cunoaşte, te poţi minuna de ele şi atât.
Acum nu-i vreme de legende, spune un mare manager şi poate că-n lumea lui, are dreptate. Criza economică este echivalentă unui război mondial... spune altul. În concluzie este interzis să formăm legende, singurul drept este să le recunoaştem pe cele vechi şi să le respectăm când coboară printre noi...

Atunci ce reprezintă
Petrică Andrei? Cum îl putem numi, dacă nu legendă contemporană? O să spuneţi că acum se foloseşte cuvântul geniu, de acord... reformulez întrebarea: Este sau nu este Petrică Andrei genial? Câţi dintre dvs aţi auzit de el? Doar cei care l-au urmărit cântând o melodie la Măruţă, la Happy Hour... poate ei şi-l amintesc. S-a spus aşa: - Petrică Andrei este un pianist talentat. Nimic mai simplu. Petrică nu este legendă, nu este nici genial, este un pianist talentat. Gata, l-am catalogat.

Ce-i mai important: ce cauţi sau ce găseşti? Umbli prin locuri legendare să descoperi adevăruri despre ce s-a întâmplat acum o sută, o mie de ani şi nu le mai vezi pe cele din prezent. Peste ele doar calci să ajungi dincolo, în trecut, fiecare din noi avem un ţel în viaţă. De exemplu, vrei să înţelegi ce spune Oracolul din Delphi, ce adevăruri şuieră vântul printre ruinele bătrânului templu şi ce reuşeşti să tălmăceşti din bâiguielile Pythiei. Atât este esenţial pentru vizitator: tălmăcirea... ce importanţă are că la Delphi a fost unită poezia cu soarta?

Cine este Apollo? Un zeu... o să răspundem în cor. Sau numele unor nave spaţiale... şi chiar nu contează că Apollo este protectorul muzicii şi al poeziei. Vii de departe să vezi minunea de la Delphi, s-o asculţi, vezi la intrarea în templu cuvintele
Nimic mai mult şi cauţi cu înfrigurare mai departe, vrei să ştii ce-ţi rezervă viitorul. Îmbraci haina pelerinului, cobori în locurile unde Apollo a creat legende nemuritoare şi te loveşti de o a doua frază: Cunoaşte-te pe tine însuţi. Abia atunci realizezi că adevărul pe care-l cauţi în temple şi ruine... sau îl răstălmăceşti din bolborosiri încâlcite, se află în tine, ţi-a fost întotdeauna la îndemână.

Destinul este propriul nostru caracter, spunea Heraclit, iar Oracolul de la Delphi asta repetă mereu.

O să spuneţi că iar am bătut câmpii în loc să vă anunţ că la Pariul pe Prietenie din 25 octombrie 2009 a fost lume multă, venită de peste tot, nu doar din Bucureşti. Că s-a format prima coadă interminabilă la o lansare de carte în Iron City. Că maestrul
Marin Petrache Pechea a avut emoţii când a cântat pentru că nu mai pusese mâna pe saxofon de câteva luni… Că George Petcu mi-a şoptit: - Pechea aici?... atunci după ce-l ascultăm, putem pleca acasă.

A fost o lansare de carte reuşită şi asta pentru că noi, purtătorii de cuvânt, am putut transmite publicului câte ceva din misterul şi tragicul întâmplărilor din romanul lui Sami. Din momentul în care ne-am încheiat misiunea, meritul şi responsabilitatea cărţii au fost retransmise autorului de drept.

A
şadar doriţi să devenim pragmatici… să povestesc: am început seara alături de un soldat turmentat, doar era ziua Armatei Române… nu? Tot răcanul a băut câte o bere, două… (în rolul beţivului: Silvia Simion de la Teatrul InDArt).

Am lansat
volumul de proză semnat Samson Iancu, Ţiganii, aurul şi diamantele, carte autobiografică şi nu numai. Au contribuit: Clara Mărgineanu, Emilia Dănescu, Mariana Modolea, George Dumitru, Amadriada, Sorin Teodoriu şi fantasticii adaptabili ai Teatrului InDArt: Bogdan Gagu, Cristi Vasilică şi Cristina Pipiaş.

Marin Petrache Pechea şi Petrică Andrei ne-au făcut o demonstraţie de profesionalism care a strâns trecătorii de pe strada Blănari... au intrat şi au stat pe scări să asculte muzica celor doi fantastici.

O misiune grea a avut-o Ovidiu Scridon care, după recitalul Pechea-Petrică, a trebuit să atragă din nou atenţia invitaţilor… mai târziu, la telefon, Amadriada şi Dragoş spuneau: - Sorin, atunci am fost convinşi că ai scăpat hăţurile.

Toată lumea vorbea, căuta, se înghesuia la coadă… se cereau autografe, cărţi… treceau să-l salute pe maestrul Pechea. Petrică Andrei a trebuit să plece la o altă cântare şi uite, mi-e imposibil să nu-mi aduc aminte de pianista sopranei Mirelei Zafiri care a refuzat să cânte alături de Mirela pentru că avea la dispoziţie o pianină electrică şi nu pian. Departe de mine să fiu răutăcios, dar nu m-am putut abţine să nu-l întreb pe Pechea cum de-a acceptat Petrică să cânte la o clapă mai neprofesională chiar decât pianina aceea? Mi-a şoptit: - Sorine, Petrică este profesionist… apoi a continuat: - E copil bun, l-am luat de la 12 ani şi uite-l acum! În vorbele lui simţeam mândria profesorului, al maestrului care doreşte să fie depăşit de elevi.

Spuneam de Ovidiu Scridon… nu, nu i-a fost greu. Să nu uităm că vorbim de Ovidiu Scridon, un alt profesionist. Publicul s-a repliat în timpul primei lui melodii, s-a adaptat la ceea ce noi, organizatorii Pariului pe Prietenie, facem de aproape un an: folk şi poezie. Mulţumim publicului fără de care povestea de acum nu ar fi existat. Mai târziu, în timp ce filmam, Ovidiu mi-a subliniat ceea ce eu ştiam de mult: -
Ai un public extraordinar… regret că n-am venit până acum.

M-au emoţionat cuvintele lui pentru că le-am simţit adevărate. Spre final, pe muzica lui Onu Pavelescu (Karma) şi George Petcu, Ovidiu a dansat cu poeta Cora Sand… ce pot spune mai mult decât că am câştigat încă un pariu.

Am citit poemul Corbul, autor Edgar Allan Poe în traducerea lui Mihu Dragomir... s-au mai citit creaţii semnate de Nichita Stănescu, Cora Sand şi Ovidiu Scridon.

Excepţionalii Nicky Oagan şi Horia Stoicanu au cântat melodii pentru Ziua Armatei. Au continuat cei doi invitaţi ai lui Ovidiu Scridon:
Dan Vasilescu şi Vova Rusnac (o parte din formaţia ACUM). Grupul Folk Cantos i-a făcut o dedicaţie muzicală (în lipsă) lui Sami, apoi seara a fost încheiată de Onu Pavelescu (Karma) şi George Petcu pe o muzică antrenantă la care s-a dansat.

Să mai zic? I-am cunoscut pe Ştefan Doru Dăncuş (am primit volumul lui:
Poveşti pentru Gabriella), mi-a prezentat-o şi pe Gabriella... apoi de la Alex Vâlcu am primit volumul de poezii Paşi. Am primit şi volumul de poezii Femeia din creierul fiecăruia, semnat Aurel Udeanu... Vă mulţumesc tuturor pentru efortul de a veni din oraşe mai mult sau mai puţin apropiate de capitală. Şi ca să fiu un pic cârcotaş... Dăncuş, zău că nu-s poet - asta a-propos de dedicaţie.

Se previzionează noi parteneriate, atât pentru site-ul Bocancul Literar, cât şi pentru Pariul pe Prietenie, la timpul cuvenit voi anunţa detaliile. Tot mai mulţi îmi solicită o sală mai mare, spaţiu... mi se aduc argumente... înţeleg motivele şi vă dau dreptate. Vreau înainte de orice răspuns să vă prezint încă un prieten, el stă mai mereu în umbră, dar fără de care, noi nu ne-am fi întâlnit niciodată. Este vorba de Bodi, adică proprietarul lui Iron City.

Acum ar trebui să răspund... ce va fi mai departe, om trăi şi om vedea. Sper să evoluăm împreună şi nu separat, pentru că exact aceste parteneriate ne-au unit şi ne-au făcut cunoscuţi, acest voluntariat dezinteresat pentru literatură şi pentru muzică.

Şi ca să revin la cartea lui
Samson Iancu, Ţiganii, aurul şi diamantele:  - Nu uitaţi... în fiecare noapte, la culcare, să vă rugaţi să nu vă crească în somn aripi de înger… s-ar putea să nu fie egale şi atunci nu veţi zbura drept...

Partenerii Proiectului Pariu pe Prietenie:

site-ul Bocancul Literar
clubul Iron City
folkfrate
foreverfolk
e-Folk

Teatrul InDArt
poeta Clara Mărgineanu

cantautoarea Maria Gheorghiu
Grupul Folk Cantos
Fox Studis
cantautoarea Alina Manole
cantautorul Eugen Avram
cantautorul Ovidiu Mihăilescu

Sonorizarea a fost asigurată de Teddy Olaru
, PR Emilia Dănescu, Tehnica de calcul George Dumitru, iar moderatorii acestei seri: Mariana Modolea şi Sorin Teodoriu.

Vă doresc vizionare plăcută - înregistrările video se află deja la locul lor, pe Bocanc Art.

Sorin Teodoriu


Fotografii de la eveniment:


Sorin Teodoriu



Clara Mărgineanu, Samson Iancu


Coadă la autografe...


Samson Iancu, Ovidiu Scridon


Amadriada în dialog în limba franceză cu Samson Iancu
(alături de Sorin Teodoriu, Mariana Modolea şi Clara Mărgineanu)


Marin Petrache Pechea şi Petrică Andrei


Marin Petrache Pechea şi Petrică Andrei


Marin Petrache Pechea, Petrică Andrei şi Samson Iancu


Ovidiu Scridon


Dan Vasilescu şi Vova Rusnac (o parte din formaţia ACUM)



Nicky Oagan



Horia Stoicanu



Grupul Folk Cantos (Codruţa şi Mihai Lojewski)


Onu Pavelescu (Karma) şi George Petcu


Teatrul InDArt (Bogdan Gagu, Cristina Pipias şi Cristi Vasilică)


Un public frumos...

Mai multe fotografii puteţi viziona în albumul Picassa:
http://picasaweb.google.com/emilia.danescu/PariuPePrietenie25102009#
(copyright Emilia Dănescu)
Comentarii

 
de la Sorin Teodoriu
pe 29/Oct/2009 07:56

Şi o fotografie-dedicaţie pentru Laura Bândilă: nimic mai mult  (Oracolul de la Delphi)




 

de la Marius Stracna
pe 29/Oct/2009 10:36

Îmi doresc să comentez, dar sunt fără cuvine.....MAGNIFIC.
Am o întrebare pentru domnul Samson Iancu.
Domnule Samson Iancu, vă este rușine că sunteți român?



 


de la marianafolk
pe 29/Oct/2009 13:34

special va raspund, martor al declaratiilor facute la lansare, dar si in carte: samson iancu e mandru ca e roman.e fericit ca romanii s-au unit sub pariu pe prietenie, le doreste numai bine si fericire tocmai pentru ca sunt vremuri grele pentru toata lumea, dar mai ales pentru noi, romanii. ar cam fi trebuit la toate aceste cuvinte sa pun ghilimele pentru ca am citat din memorie ce a spus dansul la lansare duminica.era tare emotionat ca aceasta marturie a vietii lui e apreciata de fratii lui romani. in plus, daca cititi cartea gasiti raspunsul pana si in mandria cu care este descris felul altor natii de a fura....pe cand romanul .....este destept si se descurca.eu ii multumesc domnului samson pentru ca a trezit in mine spiritul de romanca


 

de la Emilia E. Dănescu
pe 29/Oct/2009 13:38

O fotografie-dedicaţie pentru Ştefan Doru Dăncuş:



Şi mulţumiri! Poveşti pentru Gabriella... în speranţa unor timpuri mai curate...
Emilia Dănescu


 

de la Emilia E. Dănescu
pe 29/Oct/2009 14:00

Şi pentru Doamna Prof. Univ. Constanţa Sânziana Mihăescu, câştigătoarea albumului Într-o zi... semnat Ovidiu Scridon:

   
Autograf Ovidiu Scridon pentru Sânziana Mihăescu          Samson Iancu alături de familia Mihăescu, o prezenţă discretă

Mulţumim pentru participare!
Emilia Dănescu


 

de la emanuel pope
pe 29/Oct/2009 19:45

Felicitări pentru acest eveniment atât de călduros prezentat. Cu stimă și simpatie atât  pentru organizatori cât și pentru participanți. Și nu în ultimul rând pentru domnul Samson Iancu.


 

de la samson iancu
pe 31/Oct/2009 14:52

Dle Marius Stracna,

"dle Samson Iancu,va este rusine ca sunteti romàn?"

Chiar ma bucur enorm ca mi-ati pus asemenea intrebare!
Traiesc in occident de aproape 20 de ani,lucrez intr-un magazin de bijuterie,sunt si creator de bijuteri stil vechi antiqite,comisar de expertiza in licitatii in domeniul pietrelor pretioase si semi-pretioase (aici fiti foarte atent ,in acest domeniu exista o responsabilitate enorma,pentru ca se lucreaza cu valori inestimabile) si culmea ironiei este ca toate comisiile de licitatie, cunosc identitatea mea de romàn.
Nu cred sa fi existat vreodata macar o singura persoana care sa vorbeasca negativ la adresa romànilor,cel putin din toata lumea care se perinda prin magazinul meu si viata mea!.Din contra majoritatea celor care au contact cu romànii ,sunt foarte multumiti de caracterul lor si profesionalismul lor acolo unde muncesc.
De fapt ce sunt romànii?
Ce este Romània de-acum si din toate timpurile?
Parerea mea este ca impresia proasta despre romàni ,vine de-acolo din Romània,si nu de peste hotare.
Mii si mii de oameni care m-au vazut si care m-au cunoscut,n-au intrebat niciodata din ce tara sunt ,daca sunt tigan ori romàn!:)
Parerea mea este ca a fi romàn este o mindrie si nu o dezonoare.
Priviti putin in urma dv dle Marius,priviti  in timp,ceva mai departe,cu ochii mintii.
Ce rau a facut Romània intregii lumi?
Sunt carti scrise despre Romània,ca Romània ar fi si este cea mai ospitaliera tara din lume!,ca romànul indiferent de posibilitatile pe care le are iti deschide in orice moment usa,daca romànul nostru are o singura camera si o singura gaina in curte iti deschide usa, se culca pe jos si iti ofera singurul lui pat iti ofera tot ce are el mai bun la masa.
Noi romànii,nu suntem nici ca turcii,nici ca nemtii,nici ca francezii,italienii,spaniolii si portughezii.
Viata romànului de la Burebista si pina la Basescu,a fost o viata simpla,a fost doar un vis al omului cinstit si gosposar care incercuit mereu de saracie a incercat mereu sa supravietuiasca.....
Turcii au ars biserici si minastiri in toata Europa,au violat si-au ucis ,au ucis chiar si copiii,au luat ostateci si-au ucis cu cruzime crestinismul lui Brincoveanu.
Nemtii au la activ doua 27 de milioane de vieti,crime facute doar in cel de-al doilea razboi mondial,azi ei nu cunosc criza economica (datorita aurului si diamantelor,valorilor de arta,furate prin ocupatie si jaf) Intreaga Germanie locuieste pe un munte de aur si bogatii furate din intreaga lume.(cind treci prin germania,vezi munti si paduri minunate,vezi sate si oarase frumoase,vezi oameni gospodari,harnici si ordonati.In C.E. Germania este cotata ca o tara cu un nivel economic si politic foarte ridicat,cu oameni cinstiti si muncitori.
Rusii ne-au furat o parte din Romània,Moldova cu Chisinàul,Cahul,Bolgrad si Ismail.(ce parere aveti despre rusi ?)
Francezii,Spaniolii,Englezii si Portughezii au colonizat trei sferturi din planeta,au exterminat oameni si culturi,au jefuit tot ce se mai putea jefui dupa celelalte ocupatii facute de Roma antica.Viata celor din urma noatra a fost un cosmar urit dle Marius,noi generatia nostra care mai traieste inca,o parte dintre romàni,am emigrat,si in acelasi timp ducem si noi lupta cu monstrul saraciei (lupta pentru existenta),in rest,eu va spun sa stiti,ca sunt romàn,ca va iubesc atit pe dv cit si pe toti romànii mei dragi.
Iubesc tot ceea ce este romànesc,mie dor de mor de Romània.
Atunci dle Mihai ce mai conteaza cea facut un Mailat in Italia?(este doar o problema juridica simpla) Ce-au facut o parte din romànii care fura si care cersesc in Europa! In rest Romànii o data integrati,muncesc corect si sunt apreciati pentru munca  si cultura lor ,va rog sa ma credeti ca sunt iubiti in intreaga lume.

Eu atit am avut de spus.
Va doresc o zi minunata.
Sami.





















 

de la samson iancu
pe 04/Nov/2009 18:26

dle Marius Sracna,
Am raspuns intrebarii dv.
O zi buna.
Sami.


 


Bun venit pe Bocancul Literar, o comunitate literară ce încearcă să ofere creatorilor de artă din România şi nu numai, o altă perspectivă despre internet. Vă vom îmbia cu literatură, muzică, teatru, fotografie şi cu seri de folk şi poezie. Dacă doreşti să intri în Bocancul Literar te poţi înscrie chiar acum.

Alte optiuni






Utilizatori online

Sponsor principal